"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

joi, 29 august 2013

Cuvânt la Tăierea Cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul

Precum un bărbat iubitor de pustie, ajuns într-un loc cu dumbravă, la umbra copacilor, la chemările păsărilor şi la răcoarea apelor, îşi simte lină şi netulburată cugetarea minţii şi se arăta cu fire blândă către toţi oamenii, aşa şi noi, în zilele trecute, fiind mângâiaţi de suflarea Duhului, cea blândă, vă vorbeam vouă despre milostenie.
Iar când Evanghelia ne vorbeşte despre nebunia lui Irod, înverşunarea femeilor, ospăţul bărbaţilor nebuni şi masa cea pângărită, darul cel fără de lege, lucrul cel necuvios şi îngroparea trupului preacinstit, simt că mă fac alt om, fiindcă încremenit mă simt, iubiţilor, când, înaintea mea, aduc faptele făcute de Irod, de este îngăduit a le numi fapte şi nu ucideri, ale celui ce a făcut nişte fapte ca acestea. Că, zice Evanghelistul Matei: „În vremea aceea, a auzit tetrarhul Irod despre faima lui Iisus. Şi a zis slujitorilor săi: Acesta este Ioan Botezătorul, el s-a sculat din morţi, şi de aceea, se fac minuni prin el” (Matei 14, 1-2).  Mărturiseşte uciderea Proorocului şi nu poate minţi, că a ştiut, pe cel ce l-a omorât, că este Prooroc şi bărbat drept.

Acatistul Sfantului Ioan Botezatorul

Tăierea capului Sfîntului Prooroc Ioan Botezătorul


Clik pe Sfânta Icoană

miercuri, 28 august 2013

Filmul de miercuri seara - Doi vecini (1959) Film românesc întreg


Adaptarea cinematografica a schitei lui Tudor Arghezi, comedia realizata de Geo Saizescu descrie animozitatea dintre doi vecini: Avocatul Teodorescu - Falciu si Lt. I.G. Petrescu. Actiunea se petrece in perioada interbelica, intr-o vila luxoasa in care locuiesc ambele familii. Intre cele doua neveste ale respectabililor domni si intre copii acestora exista o dusmanie mocnita in care sunt angrenati vecinii, vesnic " bombardati" de barfele celor doua cuconite, sunt angrenati servitorii celor doua familii, care desi se simpatizeaza trebuie sa ia masuri, fiecare tinand cu stapanul sau, copii familiilor care pregatesc fiecare adevarate strategii de lupta si razbunare si chiar animalele celor doua familii vecine care suporta consecintele  teribilei inamicitii.In noaptea de ajun, cand totul era pregatit pentru o noua " lupta" cei doi barbati se cunosc si ambii realizeaza ca se simpatizeaza reciproc si ca trebuie sa puna intr-un fel capat acestei dispute. Cei doi intocmesc un plan si trec la actiune. 

Cuviosul Moise Arapul


Clik pe Sfânta Icoană

luni, 26 august 2013

Despre casatorie – Sfantul Ioan Gura de Aur

Patru puncte ne vor preocupa în acest subiect grav şi important.

1.    Căsătoria în ea insăşi, ţelurile ei, demintatea ei, înălţarea divină în Iisus Hristos
2.    Virtuţile a căror împlinire fidelă poate singură s-o facă fericită şi prosperă; viciile care o vor ruina fără îndoiălă
3.    Datoriile multiple care le sunt impuse celor ce-au încheiat-o
4.    O căsătorie în Biblie ca şi model

I. CĂSĂTORIA
Care sunt ţelurile diferite ale căsătoriei? Care este condiţia ei esenţială? Cum trebuie pregătită şi încheiată?
Ţelurile căsătoriei – Primul este fără îndoială propagarea neamului omenesc. Aceia este minunata putere dată de Dumnezeu omului, creaturii sale. Atunci când Dumnezeu putea El Insuşi în mod direct, să dea naştere tuturor oamenilor cum a facut-o pentru primul, nouă înşine ne incredinţeaza misiunea sublimă de raspandi viata şi de a continua marea familie a neamului omenesc.

Insă un alt ţel este în căile lui Dumnezeu, mai mult decât primul, mai esenţial, mai sublim: aceasta este sfinţirea. Dacă două fiinţe nemuritoare se unesc pentru moment pe pământ, o fac pentru a se întări reciproc în drumul lor spre destinul nemuritor.
Căsătoria este un port împotriva furtunii patimilor, un refugiu împotriva salturilor cărnii şi ale păcatului. Degradarea omenească este adâncă; omul nu-şi mai poate stăpâni simţurile sale. Aflaţi mai multe »

Despre aprofundarea şi citirea Sfintei Scripturi. (29) - Introducere la Proverbele lui Solomon

Proverbele lui Solomon sunt o culegere de maxime şi zicători ale înţelepciunii iudaice, introduse în canonul Vechiului Testament sub semnul inspiraţiei divine şi preluate de creştinism cu amendamentele lăuntrice, înnoitoare, ale Evangheliei lui Hristos. Grecescul paroimíai = „proverbe“ e traducerea, potrivit limbajului biblic, a ebraicului mişle(pluralul substantivului maşal) care devine în Vulgata proverbiae(pluralul lui proverbium), termen ce va fi adoptat în principalele limbi europene. Versiunile româneşti au preferat să traducă „pilde“, cuvânt a cărui evoluţie semantică a dus la sensul actual: „exemplu“ („de pildă“, „pilduitor“) şi nu mai acoperă decât parţial vechile denotaţii. Adăugăm şi observaţia că, deşi Fericitul Ieronim îşi intitulează traducerea Liber proverbiorum Salomonis, în chiar primul verset al primului capitol el le numeşte parabolae, termen pe care îl va folosi şi în Noul Testament pentru istorioarele inspirate din viaţa zilnică şi încărcate cu tâlcuri ascunse.

Sfinţii Mucenici Adrian şi Natalia şi cei împreună cu ei


Clik pe Sfânta Icoană

sâmbătă, 24 august 2013

Despre aproapele în Patericul Egiptean

Avva Antonie
„De la aproapele vine şi viaţa şi moartea. Că dacă ne câştigăm aproapele, îl câştigăm pe Dumnezeu; dar dacă ne smintim (skandalizô, a şoca) aproapele păcătuim faţă de Hristos.”
I-a spus un frate avvei Antonie: roagă-te pentru mine. Iar el: nici mie nu-mi va fi milă de tine, nici lui Dumnezeu, dacă singur nu te străduieşti şi nu te rogi lui Dumnezeu.

Avva Arsenie
Povesteau despre un frate că a mers la Sketis să-l vadă pe avva Arsenie, că a mers la biserică, şi i-a rugat pe clerici să-l ajute să se întâlnească cu avva Arsenie. Iar ei i-au spus: să te omenim puţin, frate, şi-l vei vedea. El însă zise: nu voi gusta nimica, dacă nu mă întâlnesc cu el. Şi au trimis un frate cu el, că chilia era departe. Şi bătând la uşă au intrat, au dat bineţe bătrânului şi s-au aşezat în tăcere. Iar fratele de la biserică zise: eu plec, rugaţi-vă pentru mine. Iar fratele oaspete, stingherit de răceala bătrânului, îi spuse fratelui: vin şi eu cu tine. Şi au plecat, iar atunci l-a rugat: du-mă şi la avva Moise care a fost tâlhar. Şi mergând la el, i-a primit cu bucurie, şi i-a petrecut prietenos. Şi i-a spus fratele care-l călăuzise: te-am dus la străin şi la egiptean; care ţi-a plăcut mai mult? – Egipteanul, până acum. Auzind acestea unul dintre părinţi s-a rugat lui Dumnezeu aşa: Doamne, arată-mi lucrul acesta, căci unul se ascunde în numele tău, iar altul în numele tău e primitor. Şi iată că i s-au arătat două corăbii mari pe râu, şi i-a văzut pe avva Arsenie cu Duhul lui Dumnezeu plutind în pace, într-una, iar avva Moise şi îngerii lui Dumnezeu într-alta, care-l hrăneau cu faguri de miere.

Sfîntul Sfinţit Mucenic Evtihie, ucenicul Sfinţilor Apostoli Ioan şi Pavel


Clik pe imagine

vineri, 23 august 2013

Despre Sfânta Liturghie în Patericul Egiptean

Au mers unii bătrâni la avva Pimen şi i-au zis:
– Ce zici, dacă vedem fraţi moţăind la liturghie, să-i îmboldim, ca să fie treji la priveghere?
– Eu unul, dacă văd un frate aţipind, îi pun capul pe genunchii mei şi-l odihnesc.
Avva Pimen

Sfîntul Mucenic Lup


Clik pe Sfânta Icoană

miercuri, 21 august 2013

Filmul de miercuri seara - Prin ce sunt vii oamenii

Dumnezeu a trimis un înger pe pământ, ca acesta trăind printre oameni să poată înțelege și afla: ce ascunde omul în el, ce nu îi este dat omului și prin ce sunt oamenii vii? Numai după ce va afla acestea va putea să revină îngerul în cer.

Sfîntul Apostol Tadeu, unul din cei 70


Clik pe Sfânta Icoană

marți, 20 august 2013

Măiastră suferinţă


O Tu, Măiastră suferinţă,
Cu dor cuprinzi
Întreaga mea fiinţă.
În ea aprinzi
Lumini de cunoştinţă,
Mă-nveţi întreg
Adâncul omenesc,
Mi-arăţi sublimul
Cel Dumnezeiesc,
Mă-nveţi să trag hotare firii
Şi să-nţeleg întinderea … iubirii
Îmi luminezi cu flăcările Tale
Nemărginirea Lumii siderale.
Mă duci adânc, tot mai adânc,
În jos,
Mă urci pe culmi de bine
Şi frumos.

Sfantul Prooroc Samuil


Clik pe Sfânta Icoană

luni, 19 august 2013

Despre aprofundarea şi citirea Sfintei Scripturi. (28) - Introducere la Psalmi

Adăugaţi o legendă
Psalmii în contextul poeziei antice. Dacă omul dintotdeauna şi-a simţit lăuntrul adiat de fiorul sacru, avem toate motivele să credem că nici adierile artei nu i-au fost străine. Cavernele Altamirei ne-au păstrat capodopere de pictură preistorică, cuneiformele Mesopotamiei ne-au transmis Epopeea lui Ghilgameş, hieroglifele Egiptului s-au rostit în Cartea Morţilor, harpa davidică ne-a dăruit Psalmii. Şi dacă arta I-a fost adusă Dumnezeirii ca o jertfă bineplăcută, din tot ceea ce omul credea că are mai bun, atunci poezia psalmilor nu este altceva decât teologia în starea ei de graţie muzicală.

Fără nici o îndoială, în contextul lumii vechi Evreii au fost poporul cu cea mai bogată înzestrare poetică. Nu mai puţin de o treime din Vechiul Testament este alcătuită din texte poetice. în capitolul 4 din Cartea Facerii (versetele 23-24) se află scurtul dar străvechiul poem al lui Lameh; capitolul 15 din Ieşire (versetele 1-19) cuprinde cântarea lui Moise, urmată de aceea a proorociţei Mariam; în Cartea Numerelor (10, 35-36) întâlnim Cântarea Chivotului; în aceeaşi Carte (21, 17-18) se află Cântarea Fântânii; a doua Cântare a lui Moise, una dintre cele mai frumoase pagini poetice ale Vechiului Testament, intrată de timpuriu în cultul creştin, ocupă cea mai mare parte (versetele 1-43) din capitolul 32 al Deuteronomului; nu putem trece cu vederea nici celebrele „Blesteme deuteronomice“ (versetele 16-68 ale capitolului 28), a căror expresivitate literară şi-a găsit rezonanţa în nu mai puţin faimoasele „Blesteme“ din opera lui Tudor Arghezi. Cartea lui Iov, Psalmii, Proverbele, Cântarea Cântărilor, Plângerile lui Ieremia, cărţile profeţilor Avdia, Miheia, Naum, Avacum şi Sofonie sunt în întregime poetice; tot poezie conţin părţi însemnate din cărţile profeţilor Isaia, Osia, Ioil şi Amos, iar cartea lui Ieremia e pe jumătate poetică; nu pot fi ignorate fragmentele lirice din Judecători, 1 şi 2 Regi, Ecclesiastul, Iezechiel, Daniel şi Zaharia. Aflaţi mai multe »


Sfîntul Mucenic Andrei Stratilat şi cei împreună cu dînsul

Clik pe Sfanta Icoana

luni, 12 august 2013

Despre aprofundarea şi citirea Sfintei Scripturi. (27) - Introducere în Cartea lui Iov


În părţile Răsăritului a trăit cândva bogatul, puternicul, neprihănitul şi dreptul Iov, un adevărat principe al ţinutului Uz, regiune situată la hotarul dintre Idumeea şi Arabia.

Binecuvântat de Dumnezeu cu pământuri, turme, cirezi, curţi şi palate, cu o familie numeroasă şi iubitoare, cu o viaţă tihnită şi cumpătată, cu preţuirea şi respectul cetăţenilor, cu recunoştinţa săracilor pe care-i ajută din belşug, Iov are toate motivele să se creadă şi să fie fericit. Fericirea însă I-o datorează lui Dumnezeu, pe care-L cinsteşte şi faţă de Care se străduieşte, zi şi noapte, să fie drept şi fără prihană, cunoscându-I şi împlinindu-I poruncile, aducându-I jertfe atât pentru el, cât şi pentru copiii săi care, din nebăgare de seamă, vor fi păcătuit cumva împotriva Domnului. Iov este omul cu conştiinţa curată şi împăcat cu Dumnezeul său.

Sfinţii Mucenici Anichit, Fotie şi cei împreună cu dînşii


Clik pe Sfânta Icoană

miercuri, 7 august 2013

Filmul de miercuri seara - Capela ingerului (Придел Ангела)

În Rusia Sovietică, tânărul comisar Maxim (Alexei Morozov) este trimis pe insula Konevets la mănastirea de acolo sub masca unui frate de manastire cu misiunea secretă de a elimina un oficial de rang înalt din Finlanda. Dar misiunea lui devine una personală de călătorie duhovnicească și de pocăinţă pentru greşelile din trecutul lui.

Cuvioasa Teodora de la Sihla


Clik pe Sfânta Icoană

marți, 6 august 2013

Predică audio a IPS Bartolomeu Anania la praznicul Schimbării la Faţă

Maica Ecaterina (Monica Fermo) despre minunea Taborică

fragment din cartea “Metanii de dor” -Maica Ecaterina (Monica Fermo)

Romeo: Am vorbit despre Sf. Lumină. Să vedem ce alte momente de genul acesta, de coborâre a lui Dumnezeu printre oameni, mai păstrează Ţara Sfântă.

Maica Ecaterina: La fiecare sărbătoare praznicală avem bucurii foarte mari, oriunde le-am sărbători. Dar în Ţara Sfântă ele se înmiesc, aşa încât pluteşti ca purtat de un nor. Uneori nici nu ştii ce este cu tine, dacă eşti sau nu mai eşti pe pământ! Şi aceasta nu e valabil numai la mine, ci la toţi care au trecut prin Ţara Sfântă şi au avut bucuria să participe la sărbătorile acestea.

Pe lângă Sf. Lumină, una dintre marile revelaţii şi bucurii duhovniceşti ale sărbătorilor praznicale este Schimbarea la Faţă, care se petrece pe Muntele Taborului, în data de 6 august, după cum bine ştim, şi care descoperă o faţetă nevăzută a acestei sărbători pe care, desigur, într-un cerc de credincioşi, într-o biserică oarecare din lume, poate nu ai ocazia să o vezi, decât în cazul în care Dumnezeu ar vrea să ţi-o descopere în mod particular. Dar acolo, în văzul tuturor, al miilor de credincioşi sau necredincioşi care participă pe Muntele Sfânt al Taborului, în noaptea din 5 spre 6 august, în timpul Sf. Liturghii, coboară asupra Sfântului Munte un nor.

luni, 5 august 2013

Despre aprofundarea şi citirea Sfintei Scripturi. (XXVI) - Introducere la Cartea Esterei

Mardoheu este unul din numeroşii iudei care, în urma decretului lui Cirus, preferase să nu se întoarcă în patrie, ci să rămână în imperiul medo-persan. El trăieşte în capitala Suza împreună cu Estera, frumoasa nepoată de frate, pe care a înfiat-o şi în care vede pe viitoarea sa soţie. În acest timp, regele Artaxerxe o repudiază pe proaspăta regină Vasti, în urma refuzului acesteia de a primi învestitura la un banchet cu meseni turmentaţi. Ca rezultat al unui concurs de frumuseţe şi comportament, Estera devine regină, ceea ce-i permite lui Mardoheu accesul la curtea regală. Astfel el descoperă un complot la adresa regelui şi i-l comunică acestuia prin mijlocirea reginei, fapt consemnat în cronica regală.

Din scrupule religioase, Mardoheu refuză să-şi plece genunchii (după obiceiul oriental) în faţa lui Aman, un parvenit ambiţios, crud şi foarte vanitos, pe treapta de prim-ministru. Ofensat, acesta jură răzbunare şi obţine de la rege un decret de exterminare a întregului neam iudaic din cuprinsul imperiului, pogrom ce urma să aibă loc în ziua de 13 Adar. Acum, avându-l în spate pe Mardoheu, intervine Estera, care, punându-şi în joc toată credinţa, inteligenţa şi farmecele, obţine de la rege condamnarea la moarte a lui Aman şi un nou decret care nu numai că-l anulează pe primul, dar le permite Iudeilor ca, exact în aceeaşi zi de 13 Adar, să-şi masacreze adversarii din imperiu; numărul victimelor variază â€" după tradiţii diferite â€" între 15000 şi 75000.

Sfîntul Ioan cel nou de la Neamţ - Hozevitul


Clik pe Sfânta Icoană

vineri, 2 august 2013

Moastele sfintilor si puterea lor. Parintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa.

"Daca exista persoane care cred ca moastele fac bine,nu Dumnezeu Insusi, inseamna ca au cazut intr-un exces,foarte aproape de idolatrie"

Parintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa (n. 1925, Mahmudia, Tulcea) este un simbol al verticalitatii romanesti si un duhovnic pretuit. Sfintia Sa a fost printre acei slujitori ai altarului care s-au opus demolarii bisericilor de catre regimul comunist. A fost arestat prima data, pe motive politice, in mai 1948, pe cand era student la medicina in Bucuresti. A trecut prin iadul "reeducarii" de la Pitesti si a supravietuit miraculos regimului de exterminare la care a fost supus. Gratiat in 1964, odata cu toti detinutii politici, a absolvit Facultatea de Litere si apoi pe cea de Teologie. Preot si profesor la Seminarul Ortodox din Bucuresti, a fost arestat din nou, in 1977, pentru ca a protestat impotriva daramarii bisericilor. Condamnat la 10 ani de inchisoare, pe 4 mai 1979, a fost eliberat la 20 august 1984, in urma interventiei Sua. Ulterior a fost silit sa plece in exil in America, unde traieste si azi.

Aducerea cinstitelor moaşte ale Sfîntului Întîiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan


Clik pe Sfânta Icoană

joi, 1 august 2013

Anunț - Cateheză pentru copii


Despre Cruce şi smerenie

Ştii, când cineva îmi sărută mâna, cu degetele de la mână fac semnul Sfintei Cruci, şi astfel oamenii nu sărută mâna mea, ci Sfânta Cruce.

Văzându-i pe unii dintre fraţii mei duhovniceşti, obişnuiam să-l întreb pe Părintele Porfirie:
- Bunicuţule, cine e acest om?
Când era vorba despre vreun profesor universitar, îmi răspundea:
- Acesta, fiule, este un om foarte mare. Este profesor universitar. Noi nu suntem nimic pe lângă el. Ştii, când cineva îmi sărută mâna, cu degetele de la mână fac semnul Sfintei Cruci, şi astfel oamenii nu sărută mâna mea, ci Sfânta Cruce. De asemenea, când văd că cineva are nevoie de mine şi nu îl pot ajuta în alt fel, având mâinile sub rasă, fac semnul Crucii cu mâna aflată sub rasă şi astfel îl binecuvântez.

Acatistul Sfintei Cruci

Scoaterea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a Domnului


Clik pe Sfânta Icoană