"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

luni, 25 august 2014

Despre judecarea aproapelui în Patericul Egiptean

Avva Agaton
Când vedea ceva şi gândul lui voia să înfiereze, îşi zicea: Agathon, tu să nu faci aşa. Şi aşa i se domolea gândul. 

Avva Ammona
Se spunea despre el că au venit unii ca el să-i judece, dar bătrânul făcea pe nebunul. O femeie s-a apropiat de el şi a zis: bătrânul acesta e nebun. Iar el auzind-o zise: câte osteneli n-am îndurat eu în pustietăţi, ca să dobândesc nebunia aceasta, şi s-o pierd din pricina ta astăzi!
A mers odată avva Ammona într-un loc să mânce, şi era acolo unul cu faimă proastă. Şi s-a întâmplat să vină o femeie să intre în chilia fratelui cel cu nume rău. Aflând cei care locuiau în locul acela, s-au tulburat şi s-au adunat ca să-l gonească din chilie. Şi aflând că este vlădica Ammona acolo, au venit chemându-l să fie cu ei. Şi când a prins fratele de veste, s-a ascuns într-o ladă mare luând femeia cu el. Şi până să vină mulţimea, a văzut avva Ammona ce se întâmplase dar pentru Dumnezeu a ascuns fapta. Şi a intrat aşezându-se pe ladă, poruncindu-le să caute prin chilie. Dar cum ei căutară fără s-o găsească pe femeie, le-a spus avva Ammona: ce e? Dumnezeu să vă ierte. Şi a făcut o rugăciune, poruncindu-le să iasă. Apoi l-a luat pe frate de mână, zicându-i: ia aminte la tine, frate! Apoi a plecat.

 Avva Visarion
Un frate care greşise a fost îndepărtat din biserică de către preot. Avva Visarion ridicându-se a ieşit împreună cu el, zicând: şi eu sunt păcătos. 

Avva Ioan Tebanul
A venit odată avva Ioan tebanul la chinovie, şi a văzut un frate greşind şi l-a osândit. Când a ieşit în pustie, a venit îngerul Domnului, şi a stat în picioare înaintea uşii de la chilia lui, zicându-i:
– Nu te las să intri.
– De ce?
– M-a trimis Dumnezeu să-ţi spun „zi-i aşa: unde porunceşti să-l arunc pe fratele care a greşit, cel pe care l-ai osândit tu?“
El se căi îndată zicând:
– Am păcătuit, iartă-mă.
– Ridică-te, te-a iertat Dumnezeu. Păzeşte-te de acum să nu judeci pe cineva înainte ca să-l judece Dumnezeu.

Avva Macarie Egipteanul
Zicea avva Pafnutie, ucenicul avvei Macarie: l-am rugat pe părintele meu:
– Spune-mi cuvânt.
– Nu fă rău nimănui, nu osândi pe nimeni. Păzeşte-le pe acestea şi te vei mântui. 

Avva Moise
Un frate a greşit odată la Sketis, şi s-a făcut adunare, au trimis şi după avva Moise, dar el nu voia să vină. Atunci a trimis preotul după el, să-i spună: vino, că te aşteaptă lumea. El se ridică şi veni. Luă atunci un coş ciuruit plin cu nisip, pe care îl căra în spate. Ceilalţi, ieşindu-i în întâmpinare, îi spuseră:
- Ce e asta, părinte?
– Păcatele mele se scurg dinapoia mea şi nu le văd, şi am venit eu azi să judec păcatele altora.
Ei au ascultat, nezicând nimic fratelui, şi îl iertară., .

Avva Pimen
L-a întrebat un frate pe avva Pimen:
– Dacă văd greşeala fratelui, e bine s-o ascund?
– În orice ceas ascundem greşeala fratelui nostru, şi Dumnezeu ne-o ascunde pe a noastră; şi în orice ceas dăm în vileag greşeala fratelui, şi Dumnezeu o dă în vileag pe a noastră.

L-au întrebat nişte părinţi pe avva Pimen:
– Dacă vedem un frate greşind, ce zici, să-l mustrăm?
– Eu unul, dacă am nevoie să trec pe acolo şi îl văd păcătuind, îl ocolesc fără să-l mustru.

A zis avva Pimen: e scris „ce au văzut ochii tăi, aceea mărturiseşte“ (Pilde, 25, 8.); eu însă vă spun, că şi dacă aţi pipăi cu mâinile voastre, nu mărturisiţi. Că un frate a fost înşelat în acest fel, şi parcă a văzut fratele lui păcătuind cu o femeie şi fiind mult bântuit de asta, s-a dus şi i-a ghiontit cu piciorul, crezând că erau ei, zicând: încetaţi! până când? Şi de fapt erau snopi de grâu. De aceea vă spun, „şi dacă aţi atinge cu mâinile, nu mustraţi“.

Avva Pior
S-a făcut odată adunare la Sketis despre un frate care greşise, iar părinţii vorbeau. Avva Pior însă tăcea; apoi s-a ridicat, a ieşit, şi a luat un sac, umplându-l de nisip, şi-l căra pe umăr. Şi punând puţin nisip într-un săculeţ îl ducea pe dinainte. Întrebat fiind de părinţi ce va să fie asta, le zise: sacul cel cu mult nisip sunt greşelile mele, că sunt multe; iar acestea puţine ale fratelui meu sunt dinainte, şi-mi petrec vremea judecându-l. Nu aşa ar trebui să fac, ci să mi le car pe ale mele dinainte şi să mă îngrijesc de ele, şi să-l rog pe Dumnezeu să mă ierte.
Părinţii se ridicară, zicându-i: într-adevăr, aceasta este calea mântuirii.

Avva Pafnutie
Spunea avva Pafnutie: călătoream pe drum, şi s-a întâmplat de m-am rătăcit de negură şi am dat de un sat. Atunci am văzut pe unii împreunându-se, şi m-am oprit rugându-mă pentru păcatele mele. Şi iată a venit un înger cu sabie, şi mi-a zis: Pafnutie, toţi cei care-şi judecă fraţii pier de sabia aceasta; tu, fiindcă n-ai judecat, ci te-ai smerit dinaintea lui Dumnezeu, ca şi cum tu ai fi făcut păcatul, pentru aceasta numele tău va fi scris în cartea celor vii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!