"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

sâmbătă, 15 februarie 2014

Catehism creștin ortodox ( 30 )

69. Ce fel de puteri a dat Mântuitorul Apostolilor şi urmaşilor lor în Biserica?
 Mântuitorul a dat Apostolilor puterea de a învăţă, adică de a propovadui adevărul Cuvântului lui Dumnezeu, puterea de a sfinţi, adică de a împărţi credincioşilor harul lui Dumnezeu şi puterea de a conduce, adică de a păstori, a povătui şi a judeca pe creştini, aşa cum putem vedea din Sfintei Evanghelii (Matei 28:18-20; Ioan 20:21; Luca 9:1-2). 

70. Sfinţii Apostoli au folosit această întreită putere, fiecare în parte, sau în unire şi conlucrare?
 Fiecare Apostol folosea această putere asupra credincioşilor săi, însă cu respectarea credincioasă a cuvântului Domnului, de a păstra împreună cu ceilalţi Apostoli «unirea Duhului întru legătura păcii» (Efeseni 4:3).
Când a fost vorba de o hotărâre de credinţă, asupra căreia se iviseră neînţelegeri între creştinii din Antiohia, atunci, puterea de a învătţ nu s-a mai practicat de un singur Apostol, ci de către adunarea tuturor Apostolilor, adică de Sinodul Apostolic de la Ierusalim. Acest Sinod arată ca înşişi Sfinţii Apostoli, deşi întăriţi cu puterea dată de Domnul fiecăruia dintre ei, totuşi, în momente însemnate, nu foloseau separat această putere, ci în împreună-lucrare frăţească, cu ajutorul Sfântul Duh. Prin urmare, dacă Domnul Iisus Hristos a dat fiecărui Apostol puterea de a-şi conduce Biserica, în schimb puterea cea mai înaltă de conducere a întregii Biserici a dat-o Adunării, adică Sinodului Apostolilor, după cuvintele Mântuitorului: «Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor» (Matei 18:20).

71. Pe cine au lăsat Sfinţii Apostoli ca urmaşi ai lor, la conducerea Bisericii văzute? 
Sfinţii Apostoli au lăsat, după porunca Domnului, ca urmaşi la conducerea Bisericii văzute, pe episcopi, cărora le-au dat această autoritate, împărtăşindu-le harul Sfântului Duh, prin punerea mâinilor, adică prin hirotonie. Despre aceasta ne încredinţează atât Sfânta Scriptură cât şi Sfânta Tradiţie. Sfântul Apostol Pavel, aşezând ca episcopi pe Tit în Creta şi pe Timotei în Efes, le dă învăţături şi sfaturi cum să-şi conducă credincioşii. El scrie lui Timotei: «Nu fii nebăgător de seamă de darul ce este întru tine, care ţi s-a dat prin proorocie, cu punerea mâinilor preoţiei. De acestea să gândeşti, întru acestea fii, ca propăşirea ta să fie arătată întru toţi. Păzeştete pre tine însuţi şi învăţătura, şi rămâi întru acestea. Că acestea făcând, şi pre tine te vei mântui şi pre cei ce te vor asculta» (1 Timotei 4:14-16). Iar despre hirotonia preoţilor, spune aceluiaşi Timotei: «Mâinile degrab să nu-ţi pui pe nimeni, nici te face părtaş în păcate străine. Pre tine curat te pazeşte» (1 Timotei 5:22). Mântuitorul a încredinţat, deci conducerea Bisericii Sale văzute Apostolilor, prin însuflarea Duhului Sfânt, iar aceştia au încredinţate episcopilor, împărtăşindu-le harul Sfântul Duh prin hirotonie. Prin urmare, cine ascultă de episcopii hirotoniţi după rânduială canonică a Bisericii, ascultă de Sfinţii Apostoli, adică de Domnul Iisus Hristos, iar cine se leapăda de episcopii legitimi, se leapădă de Sfinţii Apostoli, adică de Domnul Iisus Hristos, după înşişi cuvintele Mântuitorului. Sfânul Ignatie purtătorul de Dumnezeu şi Sfântul Ciprian susţin ca ascultarea de episcopi este ascultarea de Iisus Hristos, că în Biserica nu se poate face nimic fără episcopi şi că nu există Biserică fără episcopi, preoţi şi diaconi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!