"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

Postare prezentată

Corabia - Duminica a IX-a după Rusalii

marți, 25 noiembrie 2014

„Mustrarea învinge, nu convinge”

Este bine să luăm atitudine deschisă pentru păcatele şi fărădelegile săvârşite de fraţii noştri? Cum să­i mustrăm pe cei care vor să ne smintească, ce socoteală să cerem celor care ne lovesc pe la spate? Nu cred că retragerea este o soluţie.
Nu se poate da o soluţie pentru toate cazurile. Fiecare om trebuie să-­şi găsească soluţia lui în împrejurările respective. Cât priveşte mustrarea pentru păcat, o poţi face unui om care înţelege mustrarea. Părintele Arsenie Boca zicea că „mustrarea învinge, nu convinge”. Ceea ce ne-­ar interesa pe noi ar fi să-­i convingem, nu să-­i învingem.

Oamenii nu sunt fiinţe stas cu care să se poată lucra pe o singură direcţie. Sunt oameni pe care-i foloseşti lăudându-i, sunt oameni pe care-i foloseşti defăimându-i, sunt oameni pe care nu-i foloseşti vrând tu să-i foloseşti. Sunt cazuri şi cazuri, şi atunci trebuie să găseşti metoda pentru omul pe care îl ai în faţă.

Noi vedem nelegiuirile din jurul nostru şi tăcem. Vedem nelegiuirile din jurul nostru şi închidem ochii. Vedem nelgiuirile din jurul nostru şi n-avem curajul să spunem că nu-i bine. Vedem nelegiuirile din jurul nostru şi n-avem îndrăzneala să le arătăm ca nelegiuiri. Vedem nelegiuirile din jurul nostru şi ne facem că nu le vedem, că nu le ştim, ca şi când lucrurile acelea care se fac spre rău sunt spre bine. De ce facem noi aşa? Pentru că nu suntem întăriţi în bine.

Să ştiţi că toate păcatele care se fac în jurul nostru şi pe care noi le ştim şi pe care noi nu le înlăturăm, sau nu ne arătăm cuvântul împotriva lor, înseamnă că şi noi le facem într-un fel. Şi noi suntem părtaşi la nelegiuirile care se fac ân jurul nostru şi pe care noi nu le arătăm ca nelegiuiri, ci noi, cum am zice astăzi cu un cuvânt care circulă acuma, le tolerăm.

Luaţi aminte la Sfântul Ioan Botezătorul care a stat împotriva fărădelegii! În loc să stea în pustie, acolo unde îi era locul şi acolo unde-i era rostul, s-a dus la regele Irod şi i-a spus: trăieşti în nelegiuire, nu faci bine! Noi nu putem face ceea ce a făcut Sfântul Ioan Botezătorul. Nici pentru cei din apropierea noastră, pentru cei din familia noastră. De multe ori lăsăm să se întâmple nişte lucruri pe care ştim sigur că nu le binecuvintează Dumnezeu. 
Ar trebui să ne întristăm că noi nu am fost ca Sfântul Ioan Botezătorul care a spus cuvânt hotărât în faţa nelegiuirii. Să ne întristăm că tolerăm nelegiuirile, să ne întristăm că ne facem părtaşi la nelegiuirile din jurul nostru, să ne întristăm că n-avem curajul să stăm împotriva răului, să ne întristăm că n-avem curajul să-i spunem răului pe nume ci, ca să ne meargă nouă bine, ca să n-avem vorbă, ca să n-avem confruntări, tăcem. Şi tăcem cu păcat, pentru că lăsăm să se înmulţească păcatele în jurul nostru.
Sfântul Ioan Botezătorul n-a făcut aşa. Şi dacă îl sărbătorim cu adevărat la Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la această sărbătoare tristă şi la această sărbătoare care-i şi de bucurie, dacă-l sărbătorim cu adevărat, apoi, la tristeţea că i s-a tăiat capul, ar trebuie să adăugăm mai mult tristeţea că nouă nu ni se taie capul pentru că păcătuim, pentru că suntem de acord cu nelegiuirile din jurul nostru numai să nu ni se taie capul.
Să ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne dea tărie sufletească să putem fi împotriva păcatului oriunde şi oricând şi să fim următori Sfântului Ioan Botezătorul, chiar dacă pentru acesta ni s-ar tăia capul!

Părintele Teofil Părăian 
din ”Veniţi de luaţi bucurie”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!