"Preotul e tot om, dintre oameni. Vă mai mângâie, vă mai mustră, însă voi nu trebuie să vă supărați.Primiți, deci, pe preoți!
Căutați-i nu numai când vă merge rău în casă! Dacă vreți să nu aveți păcate multe și să nu ziceți mult, cât mai des să vă spovediți."
(Pr. Ioanichie Bălan)
)

luni, 10 martie 2014

Catehism creștin ortodox ( 51 )

137. Dar al doilea motiv al întrupării care este? 
Al doilea motiv pentru care s-a întrupat Fiul lui Dumnezeu a fost ca să ne arate că dragostea Lui faţă de noi e aşa de mare, că nu mai stă departe de noi, ci se face om ca noi, ia firea noastră şi vine între noi ca să vorbească cu noi în graiul nostru şi să ne înveţe faţă către faţă, nu prin alţii, ca în Vechiul Testament. El voia astfel ca să ne câştige şi mai mult inima, prin dragostea Sa, şi să ne dea pildă văzută de cum trebuie să se poarte un om adevărat ca să placa lui Dumnezeu. 
Şi El nu s-a făcut om numai pentru o vreme, ci pentru vecii vecilor,  rămânând în legătură cu noi şi arătând cât de mult preţuieşte şi iubeşte pe oameni. «Mântuitorul a venit, spune Sfântul Ioan Damaschin, ca să se facă părtaş firii noastre, ca să ne înveţe prin pildele Sale calea virtuţii, ca să ne scape de stricăciune prin comuniunea cu viaţa, făcându-se începătura vieţii noastre». 


138. Şi care este al treilea motiv al întrupării ? 
Acest motiv se vede chiar din cuvintele de mai sus ale Sfântul Ioan Damaschin. Fiul lui Dumnezeu s-a mai întrupat ca, unind firea noastră cu firea Sa dumnezeească, făcând-o firea Lui însuşi, ca să nu mai poată să se depărteze de Dumnezeu, să nu mai poată să lucreze împotriva Lui, ca acest templu să nu se mai poată ruina, ci să fie de acum mereu plin si străbătut de Dumnezeu. Altfel ar fi fost cu putinţă ca firea noastră odată mântuită, iarăşi să se piardă. În acelaşi timp, numai aşa a putut să scape cu adevărat şi pentru totdeauna firea omenească de stricăciune şi de moarte, unind-o strâns cu Sine, Cel ce era izvorul nestricăciunii si al nemuririi. Prin firea noastră zidită acum în Dumnezeu, toţi putem fi «zidiţi întru Hristos» (Efeseni 2:10). 
Noi putem adică acum să stăm mai uşor, adică dacă vrem, în legătură cu Fiul lui Dumnezeu, căci El e şi om ca noi, nu numai Dumnezeu. Iar stând prin credinţă şi prin dragoste în legatură cu El, ne aflăm zidiţi în El, împreună cu firea Sa omenească, aflată în El. De aceea spune Sfântul Apostol Pavel că precum în Fiul lui Dumnezeu au fost zidite şi aşezate toate la început, cand s-au făcut, cu atât mai mult acum, luând El firea noastră, ne aşează, iarăşi în El şi mai deplin, pe toţi cei ce vrem. Drept aceea ne îndeamnă: «Întru Dânsul să umblaţi, înrădăcinaţi si zidiţi fiind într-Însul» (Coloseni 2:6-7). Sfântul Chiril al Alexandriei înfăţişează motivul al treilea astfel: «Cum putea omul de pe pământ, căzut în moarte, să se întoarcă la nestricăciune ? Era nevoie ca trupul muritor să se împărtăşească din puterea de viaţă a lui Dumnezeu. Iar puterea dătătoare de viaţă a lui Dumnezeu-Tatăl e Cuvantul cel Unul Născut». 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dorim ca acest blog să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ. Nerespectarea acestei minime rugăminţi va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Vă mulţumim anticipat!